Zilele trecute s-a întâmplat să mi se facă instantaneu poftă de scris și să nu am timp să fac asta. Surprinzător pentru mine, subiectul a rămas agățat undeva și, contrar obiceiului de a abandona orice temă despre care nu scriu imediat, astăzi îl voi dezvolata.
Despre ce este vorba? Pe blogul unui amic virtual a apărut un articol intitulat Viața în paradis. O povestioară amuzantă cu o morală pe care nu sunt sigură că am pătruns-o prea bine. Postarea lui, despre primii oameni de pe pământ, era urmare a celei publicate de o reprezentantă a sexului slab. O evă, cum ar veni.
Fără să încerc să descifrez semnificația exactă a “cotoarelor pe care le aruncăm zilnic” (poate vine autorul și ne explică un pic), m-am lăsat atrasă de o formulare dintr-un comentariu. “Femeile nu au conștiința păcatului”. Să presupunem deci că ea, conștiința asta, există la bărbați? Și asta doar pentru că prima mușcătură din fructul oprit le-a rămas în gât? Eu mă gândeam că de acolo s-ar putea să li se tragă, mai degrabă, apetitul pentru anumite device-uri. Cele inscripționate cu fructul oprit reprezentat incomplet. Dar cel mai probabil nu am dreptate. Extrapolând, Eva ar fi trebuit să părăsească paradisul cu o grămadă de mere la purtător. Și imediat să inventeze poșeta pentru transportul lor. Căci marile descoperiri sunt urmare a marilor necesități, nu?
Comentarii recente