Duminică. Pregătesc masa de prânz. Șnițel de pui în crustă de pesmet și chiftele. Nu prea mă dau în vânt după astfel de găteli. Pentru că trebuie să înțepenesc lângă aragaz multă vreme și pentru că, în doar câteva minute, voi împrumuta și eu mirosurile care răzbat din tigaie. Dar dacă jumătatea mea m-a rugat… Întorc pe cealaltă parte o bucată aurie, ascult sfârâitul ușor și în timp ce încă o explozie de miresme îmi invadează nările (și evident și părul), îi răspund lui Ethos, aproape cu voce tare, la o întrebare pe care a pus-o în ultimul său articol. Matriarhat va fi atunci când doar bărbații vor fi obligați să prăjească șnițele și chiftele.
Încerc apoi să definesc cuvântul matriarhat cât mai corect cu putință. Și fac săpături adânci, în memorie, încercând să scot la lumină câteva date istorice. Nu am fost niciodată bună la istorie, dar vag îmi amintesc despre mitul războinicelor amazoane. Un mit… Și pe deasupra plăsmuit de imaginația unei societăți patriarhale. Și totuși… Parcă am învățat cândva că, în preistorie, au existat forme de organizare în care femeia avea un rol predominant în viața economică și socială. Și parcă, altundeva, am citit că nici măcar istoricii nu s-au pus de acord în ceea ce privește starea lucrurilor din acele vremuri. Pe care unii le văd guvernate de o deplină egalitate între sexe, în timp ce alții le consideră doar dominate de dezordine. Pentru că, spun ei, acele vremuri s-au caracterizat prin lipsa normelor morale, a organizării politice, a familiei (copilul cunoscându-și doar mama) și s-au axat doar pe cultul pântecului dătător de viață și a pământului care asigură hrana.
Gândurile curg și îmi pare rău că sunt îngreunate de lacunele din cultura mea generală vis-a-vis de acest subiect. Promit că o să aprofundez. Până atunci însă, îi voi răspunde lui Ethos cu gânduri relaxate de duminică. Așadar, într-o lume matriarhală…
- Locurile de parcare vor avea dimensiuni mult mai generoase.
- Campionatul mondial de shopping va beneficia de o promovare mult mai susținută decât Campionatul mondial de fotbal.
- În parlament timpul pentru intervențiile politice va fi dublat.
- Poșeta va fi considerat obiect sacru și orice remarci malițioase la adresa ei vor fi pedepsite de lege.
- Soacrele nu vor mai critica abilitățile de gospodine ale nurorilor ci pe cele de femei de afaceri.
- Sintagma “o bere cu băieții” va fi înlocuită de “o cafea cu fetele”.
- Femeile se vor plânge, în anumite perioade ale anului, că sunt prea multe sărbători dedicate sexului opus și că bugetul lor va suferi avarii considerabile.
Și pentru că revoluția va avea loc și pe bloguri…
- A-listerii vor fi într-un procent covârșitor femei.
- Vor apărea bloguri de tăticeală.
- Blogurile de beauty vor fi scrise în general de bărbați.
- Băieții vor posta mai des rețete culinare decât fetele.
- Pozele cu busturi generoase, aducătoare de trafic, vor fi înlocuite cu fotografii reprezentând abdomene cu pătrățele.
Fără să detaliez în amănunt, toate aceste gânduri au fost însoțite și de un altul. Oare cum se va putea face trecerea de la patriarhat la era matriarhală? Printr-un proces lent și pe nesimțite? Prin alegeri libere stabilite la intervale de timp convenabile? Sau printr-o lovitură de stat dată diviziunii sexuale a muncii? Căci războiul dintre sexe se pare că nu a dat niciun rezultat.
Voi cum vedeți o ipotetică lume dominată doar de femei?
barbați, egalitate, femei, matriarhat, patriarhat
Wow! Ce de-a ganduri numai bune de pus in actiune! Matriarhatul ar trebui sa arate frumos asa. In lume inca mai exista societati bazate pe matriarhat, triburi pe care “noi” – societatea civilizata le numim barbare, dar care au supravietuit mii de ani, fara influente din exterior, iar barbatii se simt privilegiati.
Nici măcar nu știu dacă mi-aș dori o lume dominată de femei. Ca glumă a fost ușor să îi creionez câteva trăsături. La modul serios, nu cred că ar avea prea multe avantaje față de patriarhatul pe care se presupune că îl trăim. În plus, cred că am ajuns la un nivel de dezvoltare care face ca granițele să fie mișcătoare și încadrările în diferite tipologii, volatile.
Matriarhat? Oare as indura atata raspundere? Cred totusi ca ar fi o idee buna, o periaoda, numai asa, ca sa vada si ei cum sta treaba…uneori. Oricum, m-ai inspirat. Am ales o garnitura pe care tocmai o facusem si m-am legat de snitelele tale. Si sa stii ca mare dreptate ai avut cand ai spus ca matriarhat va fi cand barbatii vor praji snitele…
Partea cu prăjitul șnițelelor e clară. Va fi cap de listă pe orice rezoluție de emancipare a femeii.
Nu am putut rezista si am adus desertul, desi aveam in plan sa nu scriu nimic astazi.
Da, macar asa, pentru a le arata cum e lumea, ar trebui sa avem o zi pe an in care sa traim in matriarhat. Macar o zi…
Am savurat desertul. Delicios. Să vedem dacă cineva pune și de o ciorbă.
Exact asta am spus si eu pe blogul Vienelei!!!! E clar, se cere…
eu cred că prăjitul şniţelelor dăunează grav sănătăţii bloggerului! :)) de fapt am râs cu poftă.de- o vreme mi-e tot mai drag la tine pe blog.
şi nu mă gândesc deloc la matriarhat…. chiar dacă ştiu că există în lume bărbaţi care gătesc mai bine decât mine.
psi, păi cum să îți păstrez mintea întreagă când în nici 24 de ore păzești tigaia de două ori? Căci nu ai uitat, cred, că aseară, în timp ce pe grup se discutau chestiuni interesante, eu prăjeam gogoși.
Este clar deci, prăjelile nu fac bine la sănătate! 
În plus, prea au fost în ultimele zile discuții “grele” pe aici. Era timpul și pentru o porție de râs.
chiar grele nu le-aş numi. dar necesare sunt. cu toată sinceritatea şi lipsa lor de acord.
mă gândesc deja care noapte o sacrific… curând. şi râd cu voi.
drept e că eu am fost mai norocoasă: nu am stat deloc la tigaie, dar nici actele contabile nu le-am făcut,
[…] ce mănânci pe săturate șnițele și ipoteze, după ce savurezi matriarhatul cu garnitură de orez, e musai să îl servești pe Ethos cu un […]
chiar ziceam ca imi facusem norma de scris pe azi dar a fost tentant sa visez la matriarhat
Să vedem, să vedem.
Ethos, sper că ai văzut și tu. Suntem deja patru! Deci aștept varianta ta!
deja e clar…prea multe prajeli….snitele, chiftele….gogosi…..ce e asta? Va cam faceti de cap……( ma rog la gogosi puteai sa ma chemi…..cand eram mica si priveghiurile se tineau acasa ma duceam cu ai mei pentru gogosi……cine mai face acum cand e cozonac la orice gard…)) deci….in legatura cu matriarhatul….lasa-i mama sa se simta bine sa fie ei la conducere….noi oricum suntem peste tot ….. vb aia in spatele oricarui barbat puternic sa afla o femeie si mai puetrnica…..asta e!
Gabi, a fost o excepție. Nu mai fac!
Cât despre femeia puternică din umbră, nu te contrazic. Dar parcă, măcar din când în când, ar merita și ea să stea în lumina reflectoarelor.
Parca as vrea sa vad reactia unui barbat in “travaliu”…unde mai este sentimentul de siguranta?!…cat despre aducerea pe lume a unui copil, cresterea si educarea lui, o adevarata pledoarie, departe de lumea mirifica a snitelelor, chiftelelor si a gogosilor , in care ne refugiem duminica simtind placerea efemera a gustului (ca acum mi s-au facut nervii “nervosi!!!”).
Apoi, cred ca noi femeile avem un mare defect: uitam care ne este valoarea!!!
Adriana, eu cred că ar face față și ei. Când nu ai încotro ești în stare să duci multe.
C\t despre valoare… Nu uităm întotdeauna. Poate că doar nu o etalăm.
Ai uitat de impletitul ciorapilor si de goblenuri……Dar tot snitelele si chioftelele reprezinta testul suprem.
Împletit ciorapi? Nu ar fi o idee rea.
Exista matriarhat si in prezent, dar nu pe fata. Trebuie sa aiba si barbatii iluzia ca ei conduc lumea altminteri cine mai muta mobila, cara cartofii si face razboaie? Totusi, la evrei daca stiu eu corect, copilul poarta numele mamei nu al tatalui.
Mmmmm… ai și tu dreptate.
Cine să mute mobila? 
Individul face parte din tagma aia selecta a auto-flageratorilor neamului romanesc. Nimeni, dar absolut nimeni, nu critica si dispretuieste mai abitir romanii, decat chiar romanii.
Am scris cu ani în urmă – la comandă
– despre o lume dominată de femei (http://moshulsf.wordpress.com/2014/02/12/cele-1001-de-scorneli-ale-moshului-s-f-proza-de-ana-veronica-mircea/)
În rest, unde scrie, acum, că femeile sunt obligate să prăjească şniţele şi chiftele?
Mama spunea că ai bărbatul şi copilul aşa cum ţi-i formezi. (Deci, dacă femeia e “formatorul”, trăim totuşi într-o formă mascată de matriarhat, nu?)
Acuma, drept este, nu pot băga mâna-n foc că mama avea dreptate, dar cert este că bărbatul meu găteşte (într-o proporţie de 99%). La început lucrurile stăteau invers, şi n-aş putea spune că ştiu exact cum s-a petrecut schimbarea… Cred că bietul om pur şi simplu n-a avut încotro… Când vrei să mănânci şi nevasta nu găteşte, trebuie să faci ceva, nu?