15 lucruri pe care nu trebuie să le explici – titlu de împrumut (2)

Acum ceva vreme  mi-am propus să scriu, din când în când, articole cu titlu de împrumut. Ultimul (şi primul în acelaşi timp) din aceată seria a avut ca punct de plecare o emisiune de la televizor. Pentru cel de astăzi mi-am găsit inspiraţia pe Facebook. Dacă data trecută am scris fără să fi urmărit mai înainte despre ce este vorba (fiind puțin probabil să pic exact pe subiectul serialului și să fiu acuzată că am copiat), de data aceasta, pentru că linkul distribuit de Manu (dar și de alți utilizatori ai rețelei de socializare pe care am amintit-o) ducea către o postare de pe un blog, am citit mai întâi cu luare aminte. Și am aflat “15 lucruri pe care nu trebuie să le explici. Niciodată! Nimănui!”.
Am spus de multe ori că eu sunt un om care reuşeşte cu greu să spună NU. Cred că vi se întâmplă şi vouă să vă fie greu să refuzaţi când un coleg, un prieten, un membru al familiei sau cineva mai puţin apropiat vă roagă ceva. Nu o să intru în amănunte de ordin psihologic și nu o să vă vorbesc despre resorturile care stau la baza acestui comportament, voi aminti însă că, de multe ori, după ce spunem cuvântul atât de greu de rostit, ne simțim datori să dăm explicații care să justifice de ce am făcut aşa. Și totuși… uneori ar trebui să ne oprim. Articolul de la care am împrumutat titlul vă oferă 15 ipostaze în care un simplu refuz (politicos) este de ajuns. Eu am mai gasit 15.

Nu trebuie să dai explicații când…

1. …refuzi pe cineva care îți cere bani împrumut. Nu este cazul să-i spui că ești și tu strâmtorat sau că tocmai ai investit în ceva costisitor. Un simplu “regret, dar nu pot” este de ajuns. La fel ar trebui să răspunzi și dacă ți se solicită un obiect la care ții foarte mult. Te simți jenat că nu ai dat curs cererii? Nu ar trebui atâta vreme cât nici tu nu îți permiți să ceri pentru câteva zile sau ore mașina sau camera foto de mii de euro a cuiva.

2. …refuzi să faci un discount unui client. Nu este nevoie să îi explici ce cheltuieli ai tu, cât muncești sau cum stau lucrurile când vine vorba de amortizări. Tu știi mai bine decât oricine cât valorează ceea ce ai de oferit și până unde este posibil să cobori prețul. Iar când este vorba de cerere și ofertă fiecare este liber să decidă. Și cât pretinde și cât plătește.

3. …refuzi să participi la o petrecere. Poate nu ai bani, poate nu ai chef sau este posibil să nu îţi placă anturajul. Nu inventa motive și nu căuta scuze. Declină invitația politicos. Este sufiecient.

4. …ți-ai cumparat ceva prea scump sau prea ieftin, inutil sau extravagant. Până la urmă este treaba ta dacă ți-ai luat pantofi de firmă sau o bluziță care ți-a făcut cu ochiul într-un second hand. Ţi-ai satisfăcut o necesitate sau un moft? Vei folosi lucrul acela doar o singură dată? Dacă ţie îți place este OK. Punct.

5. …plangi. S-a întâmplat să te surprindă cineva cu lacrimi pe obraji? Nu trebuie să te simți prost și să explici dacă lacrimile sunt de bucurie sau de necaz. Plânsul face bine și nu este un lucru pentru care să fim judecați. Avem cu toții momentele noastre de slăbiciune. Nu trebuie să dăm socoteală nimănui.

6. … placerile tale sunt considerate de către alţii, “vinovate”. Poate îţi place să citeşti horoscopul, să te joci Solitaire sau ai prins drag de cine ştie ce telenovelă. Nu te justifica şi nu spune că o faci din plictiseală, pentru amuzament sau din cauză că se uită şi bunica la televizor. Te relaxează? Dacă da, foarte bine. Nu e problema nimănui.

7. … ai tabieturile tale și nu poți renunța la ele. Îți place să dormi îmbrăcat în pijamaua cu ursuleți, să mănânci oul prăjit direct din tigaie sau să tragi un pui de somn în fiecare după masă? Atâta vreme cât ești pe teritoriul tău nu trebuie să dai explicații. Tabieturile, se spune, sunt o formă a iubirii de sine și meriți și tu să îți oferi puțin din dragostea ta.

8. …elimini câțiva prieteni de pe Facebook. Până la urmă prieteniile virtuale se rezumă la a adăuga niște necunoscuți în lista ta, nu sunt obligatorii și de multe ori nici tocmai potrivite. Aşa că… relax.

9. …afirmi că nu ai timp pe care să îl petreci cu cei din jur. Nu fă lista activităților în care ești implicat și nici nu te lansa în demonstrații despre importanța lor. E timpul tău și faci ce dorești cu el, iar faptul că refuzi să participi la o activitate nu înseamnă că respingi și persoana care ți-a propus să iei parte la ea.

10. … îți este frică. Este o emoție firească care se manifestă diferit de la om la om. Fiecare avem limitele noastre și în niciun caz explicațiile date altora nu ne ajută să le depășim. Şi nici lor nu le folosesc la nimic.

11. …depui eforturi considerabile pentru a-ți atingi un scop. Te temi că alții te-ar putea considera încăpățânat, tocilar, workaholic sau poate chiar neancorat în realitate? Motivele pentru care faci asta sunt doar ale tale. La fel eșecurile sau rezultatele.

12. …îți crești copilul într-un anumit fel. Poate tu vrei să îl îndrumi să facă sport în timp ce alții prețuiesc activitățile artistice. Contează? Atâta vreme cât nu uiți de cei 7 ani de acasă și ești un părinte iubitor, nu trebuie să justifici educația pe care i-o dai.

13. … nu dorești să te asociezi cu cineva. Un simplu “nu, mulţumesc” ar trebui să fie de ajuns. Dragoste cu sila nu se poate. Şi cel mai probabil nici afaceri sau echipe care să funcţioneze eficient.

14. …nu vrei să dezvălui un secret. O taină este o taină şi trebuie să rămână aşa. Nu contează de ce.

 15. … refuzi ceva ilegal sau imoral. Aici este mai mult decât suficient NU. Atât.

Concluzia? Nu-mi aparţine, o voi cita doar. “Nu da niciodată explicaţii. Prietenii tăi nu au nevoie de ele, iar duşmanii tăi nu le vor crede niciodată.” (Elbert Hubbard). Sună dur?