Distopie (P)

Că autobuzul este locul în care se nasc multe dintre ideile care apar pe acest blog, știți deja. Așa s-a întâmplat și astăzi. Ploaie, o săptămână obositoare care tocmai se sfârșea și eu cu gândurile mele. Gânduri care zburau la o discuție avută la birou. Poate v-o mai amintiți pe Simona, colega mea care a dus cărți unor copii din Liebling, un sat din apropierea Timișoarei. Ei bine, de ceva vreme, ne tot sfătuim cum am putea să îi ajutăm și altfel. Una dintre idei a fost să facem un filmuleț despre ei și să încercăm să îl arătăm unor oameni care ar putea să le întindă o mână de ajutor.

Film.. film… mai mult… și dintr-o dată am înțeles că până când vom reuși să punem la punct toate cele la care ne-am gândit, eu aș putea face ceva chiar astăzi. Un clip care să participe la SuperBlog pentru proba propusă de Delaco. Nu am foarte mult timp ca să ies din  încremenire și, probabil, filmul meu nu va fi unul de “Oscar”. De fapt nici nu îmi doresc acea cameră foto care este premiul cel mare. Dar ce-ar fi să încerc să câștig un pachet de brânzeturi care ar sta foarte bine la acei copii pe masă? Semnul spre carte s-ar transforma, poate, măcar pentru puțin timp, într-un semn spre normalitate. Cu această speranță s-a născut o poveste. Cea care urmează.

Într-o țară nu foarte îndepărtată (s-ar putea să fie chiar cea în care trăim), în niște vremuri care deja își fac simțită prezența, dictatura este din nou la putere. De data aceasta nu trimite buldozerele să dărâme biserici și oameni ai muncii să defileze purtând ghirlande în mâini, ci se insinuează subtil în viețile tuturora, degradându-le chiar cu acordul lor. Cel care se află la conducere este un hamburgher, iar sinistra lui soție este o băutură carbogazoasă. Și sunt atât de îndrăgiți de acoliții lor! Care nu pregetă să bage mâinile în buzunare și să-și cumpere pentru dejun sau pentru cină mâncare nesănătoasă. Ce lapte, ce ochiuri de ouă și ce brânză însoțită de roșii, când în galantare junk food-ul face spectacol? Și ce dacă acea chiftea care pare făcută din cauciuc este plină de “otrăvuri”, când este atât de apetisantă și are un gust inconfundabil?

Evident, ca în orice regim totalitar, există și în Fadoria, țara ipotetică în care am plasat acțiunea poveștii, dizidenți. Ei sunt conduși de Sofia de Laco, o prințesă simplă, naturală și bună. Închisă de dictator, alături de surate și frați întru credința în hrana sănătoasă, ea nu cedează niciunei presiuni a odiosului care i-a prins în mrejele sale pe aproape toți locuitorii. Împreună cu o roșie cu chip sângeriu, un pătrunjel dantelat și neobosit când vine vorba de încurajări și o armată de legume, ea reușește să evadeze. Dictatorul este înlăturat (și poate încarcerat chiar în coșul de gunoi), iar fanii (adică locuitorii Fandoriei) au, în sfârșit, pe masă, mâncare care nu face rău. Și care le place. De aceea vor trăi sănătoși până la adânci bătrâneți.

Și încă ceva. De atunci, numele lor a fost păstrat pentru toți cei pasionați și entuziaști când vine vorba despre ceva. Și mă întreb dacă, nu cumva, cașcavalul Sofia Delaco nu a foat creat în amintirea neînfricatei prințese din poveste.

Ar fi multe de povestit, dar cum o imagine face cât o mie de cuvinte, vă las mai bine să priviți.

Acest articol a fost scris pentru SuperBlog, dar pentru că duzina de cuvinte de săptămâna aceasta și-a găsit cu ușurință loc în el, îl voi înscrie și în tabelul lui psi.

46 thoughts on “Distopie (P)

  1. Bravo, Sonia! Era păcat sa nu-ți folosesti profesionalismul și talentul pentru o cauza nobila. Fii convinsa ca prințesa ta, Sofia Delaco, va ajunge pe masa cui trebuie.

    • Sonia

      Mulțumesc! Nu vreau să câștig proba, dar dacă prin minune s-ar întâmpla voi ceda, fără regrete, aparatul foto ocupantului locului doi. În schimbul unui pachet de brânzenturi. Pentru că acesta este scopul!

      • Sonia

        Mulțumesc! Fiecare dintre participanți merită un Oscar pentru străduință. Și când spun asta nu glumesc! Este greu să înveți repede un lucru destul de complicat.

    • Sonia

      Mulțumesc! Fiecare dintre participanți merită un Oscar pentru străduință. Și când spun asta nu glumesc! Este greu să înveți repede un lucru destul de complicat.

  2. Foarte frumos articolul-poveste. O cauză pentru care participi, o poveste frumoasă (dar şi tristă) în care îmbraci participarea, şi reuşesti să alegi cuvintele potrivite ca să te înscrii la psi. Felicitări! Şi mult succes!

  3. Un scenariu adevarat si bine realizat. Si gur vei castiga, si vei realiza ceea ce ti-ai propus.
    La multi ani, viata sa iti fie plina de soare si de flori.
    Si sa nu inchei chiar asa, am gasit, Sonia, tot cautand prin prieteni si cunoscuti, doi copii cu o situatie precara, premianti, care viseaza sa aiba o carte.O sa-ti las o adresa de e-mail unde sa putem vorbi.
    Sanatate si spor!

  4. De cand am aflat ca vei participa la aceasta proba am stiut ca vei avea un videoclip foarte bun. Se vede imediat diferenta dintre cele facute de amatori si cel facut de un profesionist.
    Sper ca pachetul cu branzeturi sa ajunga la acei copilasi!

    • Sonia

      Vienela, de aceea meritul cel mai mare este al vostru, al celor care au luat-o de la zero. Pentru că nu este ușor. Din păcate eu am făcut lucrurile cam în grabă. Și asta nu este o notă bună pentru mine.

    • Sonia

      Mulțumesc! Dar să știi că faptul ca știi cum merge un program de editare nu este suficient. Când am trecut de la filmul de nuntă la cel de prezentare pentru firme nu mi-a fost ușor. Iar proba de Delaco a însemnat și ea, Altceva. Partea tehnică nu este suficientă.

  5. nu degeaba am strigat eu tare Soniaaa :). proba asta era pentru tine. si eram sigura ca acesta va fi si scopul tau asa cum sunt sigura ca vei castiga.
    e de admirat cum ai reusit sa le imbini pe toate: si proba, si intentie frumoasa si duzina. asta esti tu si ne esti draga.

      • psi

        am spus deja că nu susţin pe nimeni la competiţia aceasta, dar voi susţine orice gest, orice faptă şi orice proiect care are drept scop a aduce un strop de bine altora, acelora care nu au, nu pot şi nu au nicio vină… copiii. :)

  6. Chiar ma asteptam sa ai un articol foarte frumos si un clip extrem de reusit. De fapt ca sa fiu sincera, cred ca ai cel mai bun videoclip din punctul meu de vedere!
    Mult succes, te imbratisez cu drag!

  7. TATIANA

    Este chiar o opera de arta!Si articolul si filmuletul.Si eu iar ma intorc si ma repet; pe cand o lansare de carte?Pe cand mai multe povesti de genul asta, care, sunt convinsa, ii va intoarce pe copii spre ceea ce e bun si sanatos?Felicitari, meriti premiul pe care ti-l doresti, succes!

  8. Pingback: competitie anuala de blogging | Proba 1. Fan Branza, regizor si scenarist!

Lasă un răspuns către psi Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

CommentLuv badge