Săptămâna trecută, mai exact sâmbătă, am avut o revelație. Știu unde plecăm în vacanță, i-am spus jumătății mele. M-a ascultat și m-a aprobat, lucru deloc neobișnuit având în vedere că planurile de genul acesta au fost întotdeauna sarcina și plăcerea mea.

Să nu vă imaginați că am ales o destinație extravagantă sau că mi-am propus să fac lucruri nemaiauzite și nemaiîntâlnite de nimeni. Entuziasmul meu vine dintr-o altă zonă. Anul acesta lucrurile s-au desfășurat oarecum ciudat. Am început prin a-mi propune să nu-mi fac niciun plan și, la momentul potrivit, să plec undeva în urma unei inspirații de moment. Total greșit! Cel puțin pentru mine. Cu ceva vreme în urmă am constatat că nu este așa de simplu să pleci last minute. Nu pentru că nu ar exista oferte, este plin de ele pe site-urile tuturor agențiilor de turism. Am realizat însă că ele nu sunt chiar genul meu preferat de vacanță și că, în plus, incertitudinea (chiar și în această împrejurare) nu mi se potrivește. Funcționez cu mult mai bine dacă îmi propun lucruri și dacă am un orizont de așteptare.

Așa că, am început să caut. Fără să știu prea bine ce îmi doresc. Sau mă rog, nu numai despre dorințe a fost vorba, ideea era că trebuia să găsesc ceva pe măsura bugetului și adaptabil perioadei de timp pe care o am liberă (perioadă care mă restricționează la sânge). Vacanța împreună cu altcineva a picat prima de pe listă. Timpul meu are limite clare și deloc ajustabile. Am eliminat apoi călătoria cu avionul, cea care ar fi fost cea mai bună variantă pentru o destinație mai îndepărtată. Chiar și un zbor low cost m-ar fi costat în jur de 600 de euro. Prea mult. Ideea de a parcurge câteva mii de kilometri cu mașina fusese eliminată din cărți din start, singurul posesor de carnet de conducere exprimându-se că nu prea are chef să conducă atât de mult.

Am încă pe masă un catalog al unei agenții de turism. 176 de pagini și mult mai multe idei. Triajul a fost simplu. După cea le-am eliminat pe cele pe care nu mi le puteam permite financiar sau ca perioadă de timp în care se desfășurau mi-au rămas… trei. Paris, Castelele Bavariei și… Grecia. Primele două m-au entuziasmat peste măsură la prima vedere. Judecând însă datele problemei am constatat că ar fi trebuit să petrec în autocar marea majoritate a excursiei și că nu aș fi putut să mă bucur de obiectivele propuse decât un timp foarte scurt (Alice a detaliat aici experiența unui astfel de circuit). Nu mă simt în stare să vizitez ceva stând cu ochii pe ceas sau după ce am călătorit o noapte întreagă. Grecia ar fi fost o alegere surprinzătoare chiar și pentru mine. Am spus mereu că genul meu de concediu nu este acela în care stai cu burta la soare. Găsisem însă varianta unei stațiuni care îmi permitea (destul de ușor) deplasări spre diverse obiective turistice. Două zile a trăit ideea aceasta. Peste 2.500 de kilometri de parcurs (dus-întors) cu mașina personală sau o zi și o noapte în autocar. La gândul acesta, peste care s-a suprapus cel că ar trebui să bântui prin țara zeilor antici la peste patruzeci de grade Celsius, mi-a trecut.

Apoi a venit clipa de inspirație maximă. Hunedoara-Lacu Roșu-Praid-Sighișoara-Sibiu-Hunedoara. Am spus asta dintr-o suflare, sunt încântată și este deja hotărât acest traseu. Zilele acestea îmi voi face rezervări pentru cazare.

Sibiul și Sighișoara îmi sunt cunoscute. Fără să mă fi documentat în amănunt am aflat că în perioada în care le voi vizita au loc două festivaluri. Art Mania la Sibiu și “Academia Sighișoara” în cealaltă locație. Zona Rezervației Naturale Lacu Roșu este un lucru nou pentru mine.

Mai am patru săptămâni în care să fac planuri (săptămâni care vor trece extrem de repede având în vedere că voi munci non stop, inclusiv în week-enduri). Știu însă câteva lucruri despre această vacanță.

- Vreau să mă și odihnesc;

- Doresc să merg la Păltiniș (nu am fost niciodată) și să văd calfele călătoare la Sibiu;

- Mi-am propus să citesc Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov (stă de o lună, neatinsă, pe birou);

- Vreau să merg pentru un prânz la o păstrăvărie (nu am fost niciodată);

- Pe lista obiectivelor de vizitat se află Salina Praid (nu am văzut vreodată o salină);

- Îmi doresc să văd Sighișoara pe îndelete (vizita anterioară a fost destul de scurtă) și să locuiesc chiar în cetate, la o pensiune la care am mai stat și unde ne-au găzduit niște oameni extraordinari;

- Mi-am propus să îmi exploatez la maxim camera foto și să îmi înving lenea de a o purta tot timpul cu mine (fapt pentru care pe lista de achiziții urgente am trecut un rucsac special pentru ea, în speranța că este mai comod decât geanta cu care am înzestrat-o).

-Lista este în curs de completare.

Dacă ați bântuit prin locurile pe care mi le-am propus eu, aștept idei.

Adelina, ești pe recepție? Aveai nevoie de inspirație.

Voi ce planuri de vacanță aveți?