Astăzi mi s-a întâmplat un lucru neobișnuit. Pentru prima dată de când am blog, am început să scriu un articol și l-am abandonat după primele cinci rânduri. Pur și simplu nu se lega nimic. Deși ideea mi se păruse interesantă. Voi scrie mâine, mi-am zis. M-am așezat să văd un film și am adormit. Și totuși, uite că scriu și astăzi. Pentru că ceva mai devreme, Anca mă întreba pe blogul ei dacă am vreo explicație pentru aversiunea ei față de culoarea roz (și apropo de asta, poate e bine să știți că încă mai acceptă provocări plătibile prin fapte bune). Nu, nu mă simt vinovată și în copilăria ei nu “am abuzat” de această culoare când i-am cumpărat de îmbrăcat, cu atât mai mult cu cât, și eu, am o problemă cu rozul. Nu cu cel din vestimentație, e adevărat. Dar nu mănânc și nu beau nimic care este astfel colorat.
Comentarii recente