Vă spuneam acum ceva vreme că, de cele mai multe ori, aleg să trăiesc într-o bulă. Așa s-a întâmplat și la finalul săptămânii trecute. Mall, lume multă, tineri frumoși și îndrăgostiți a căror singură grijă a fost ce model să leagă pentru invitația de nuntă, cum ar trebui să arate decorul, care sunt cele mai gustoase prăjituri sau cine să îi fotografieze și filmeze. Târg de nunți, ați înțeles ideea.
Toate bune și frumoase până aproape de spartul târgului când primesc un telefon că acasă cineva are probleme de sănătate. Adunăm în grabă, parcurgem în viteză cei 18 km Read More
Un cuvânt. Un singur cuvânt.
De prin mai și până acum câteva zile am trăit într-o bulă. Am lăsat să pătrundă în ea puține lucruri din afară (de fapt doar pe cele care au tropăit cu prea mult aplomb la ușa ei și care au avut zgomotul cel mai tare). Am încercat să mă mișc cu grație printre termene limită, weekend-uri petrecute la muncă, zâmbete, emoții, agitație, oboseală și, mai aproape de Read More
LMMJVS
Săptămâna care se va încheia astăzi a fost plină de evenimente și cred că fiecare zi ar fi meritat un articol numai despre ea. N-a fost să fie. Așa că îi voi dedica, săptămânii, un jurnal. 
Luni: oboseală
După 4 zile de Târg de nunți sunt obosită. Și ușor dezamăgită. Nu, noul sezon nu se arată unul lejer, am de Read More
Sunt o babă (liberală) – titlu de împrumut
Zice Anca, în ultimul ei articol, că începe să aibă apucături de babă. De babă liberală, e adevărat, dar având în vedere că al meu copil de numai 28 de ani (încă aproape) aduce în discuție un astfel de subiect, nu pot să nu mă gândesc decât că… aoleuuuuu… la drept vorbind, o babă devin eu.
Acum, serios, nu îmi aduc eu aminte prea des că anii au trecut și că nu mai sunt cea de acum 30 de ani, dar mă țin tare și mă mândresc că stăpânesc noua tehnologie mai bine decât mulți tineri din jurul meu, că nu mi-au luat încă mințile ăștia cu canalele lor mincinoase de la televizor (sau Read More
Toate-s vechi și noi sunt toate!
Se îngrijora, acum ceva vreme, Potecuța (mulțumesc din suflet) că lipsesc cam mult de pe blog, iar în ultima sa postare Vali îmi amintea, într-un comentariu, de „vremea când blogurile erau altfel” (asta însemnând, probabil, și faptul că, eu, eram mult mai prezentă în online, că cititorii și comentatorii nu lipseau din anotimpurile mele și că-mi lăsam gândurile mai des să se aștearnă în lumea viruală). Scriu astăzi nu ca să îmi scuz absența. Uneori nu am avut timp de scris, alteori nu am avut chef, adesea mi s-a părut că-mi sunt de prisos cuvintele. Scriu astăzi ca să știți că sunt bine și ca să încerc să fac un mic bilanț. Read More
Deșteaptă-te, române
Ieri, anul de grație 2015, noiembrie, ziua 30. Ora 8:30. Plouă. Merg către birou într-un autobuz aproape gol. În timp ce traversez orasul care pare pustiu, îmi amintesc un articol pe care l-am citit cu o zi înainte. Titlul: Cea mai proastă veste pentru cele 6 milioane de salariați din România. Conținutul? Mmmm… Cică 2016 nu pare a fi cel mai bun an. Asta pentru că din cele 13 zile libere, dintre care opt sunt sărbători religioase, doar şapte dintre ele vor cădea, însă, în cursul săptămânii. Așa care va să zică! Nu faptul că economia ar putea intra, din nou, în recesiune și Read More
30
Da, astăzi e zi de sărbătoare pentru mine. Şi n-aş fi scris nicio vorbă dacă o prietenă virtuală nu mi-ar fi făcut ziua şi mai frumoasă cu urările ei.
Cât înseamnă 30 de ani? Dacă stai să îi numeri par a fi mulţi. Dacă doar i-ai trăit nici nu îţi dai seama când au trecut! Şi mai înseamnă un copil, o casă, o mică afacere, de-ale vieţii de toate (bune şi rele), bucurii şi tristeţi, clipe de relaxare şi de muncă, împliniri şi dezamăgiri, visuri, planuri şi atât de multe alte lucruri că mi-ar trebui pagini întregi ca să le scriu. Read More
Unde am greșit?
Uite, de aia scriu rar pe blog, pentru că nu reuşesc să ţin pasul cu evenimentele. Până să mă dumiresc eu despre ce şi cum şi să îmi fac timp să scriu, lucrurile prind viteză, ştirile “se consumă”, iar eu mă trezesc că nu aş mai putea decât să reiau cuvinte care s-au tot spus (sau nu, dar pe cine mai interesează un subiect dezbătut a şaptea zi după Scripură?). Probabil că pe nimeni! Golanii și curvele lui Rus s-au revoltat suficient de mult, senatoarea fashionistă și-a pus sacoul în dulap, premierul și-a operat genunchiul (lumii?) Read More
Câteva rânduri, câteva gânduri
Vineri, ora 11 fără ceva. Trec grăbită prin curtea unui liceu şi în drumul meu admir adunarea festivă care se desfăşoară acolo. Lume multă, robe, cineva care strigă la microfon absolvenţii chemându-i să-şi ia diplomele, o arcadă de flori prin care aceaştia trec. Nu am timp să rememorez momentul în care eu au terminat liceul, dar un gând fugar tot îmi trece prin minte: pe vremea mea…
Vineri, ora 11 fix. Mă aflu într-o sală de clasă a aceluiaşi liceu printre absolvenţi şi profesori. Atmosferă veselă, dar plină de emoţie, oameni care se întâlnesc după 20 de ani de Read More
O poveste. Două poveşti.
Avem eu, aşa, o credinţă (a se remarca timpul trecut) că în fiecare zi şi de la fiecare om pe care îl întâlneşti ai ceva de învăţat. Ei bine, în ultima vreme (nici nu mai ştiu dacă este vorba de o săptămână sau de două) pot spune, cu mâna pe inimă, că nu mi-am îmbogăţit bagajul de cunoştinţe cu nimic (sau poate nu îmi dau eu încă seama?). Am fost obosită, stresată, supărată și, deși nu îmi place să recunosc, un pic frustrată. În fine, nu vă speriați, nu a fost și nu este nimic legat de viață și de moarte, doar niște ițe s-au încurcat și niște pante s-au dovedit puțin mai abrupte decât m-am așteptat. Cu ziceam, nu am învățat nimic, dar niște constatări tot am făcut, una dintre ele fiind aproape un Read More