În natura nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă. Sau cel puţin aşa zice Lavoisier şi eu nu am decât să fiu de acord cu el. Când vine însă vorba de publicitate mijlocul acestei afirmaţii poate dispărea fără probleme pentru că, şi aici poate veţi fi de acord cu mine, nimic nu s-a pierdut, dar transformările sunt mai mult decât evidente. Nici nu s-ar putea să fie altfel. Produsele au evoluat, tehnicile prin care se crează conţinut publicitar s-au schimbat spectaculos, gusturile sunt altele, canalele de distribuire s-au înmulţit.
Se spune că reclamele au o istorie îndelungată care începe chiar cu mult înaintea apariţiei mijloacelor de comunicare în masă (încă din antichitate), iar eu, curioasă cum sunt din fire, tare mult mi-aş dori să citesc despre felul în care s-a produs evoluţia lor. Până atunci însă m-am amuzat comparând felul cum au fost promovate câteva produse acum nişte zeci de ani şi în zilele nostre. Poate vă amuzaţi şi voi.
Indispensabile atunci şi acum, medicamentele sunt promovate cu insistenţă. Şi oarecum off topic, aţi observat că apropierea Paştelui coincide cu mult mai multă reclamă la Colebil?
Mi-am dorit o maşină… zice un cântec. Dar ce maşină? Aceasta este şi a fost întrebarea!
Ce-ar fi viaţa fără o bere?
Dar fără ciocolată?
Când vine vorba de alimente, gustul este cel care are întâietate.
Oamenii s-au preocupat, se pare, mereu de protecţie…
… de igienă…
… şi de siluetă.
Părerea faţă de fumat a fost reconsiderată.
Dacă tot lucrez la o tipografie, vă arăt şi asta.
4 thoughts on “Nimic nu se pierde. Totul se transformă.”