Că sunt sceptică când vine vorba despre alinierea planetelor, horoscoape, clarvăzători, blesteme şi altele de acest gen, ştiţi deja. Şi da, sunt sceptică şi când vine vorba despre minuni, iar ştirile care le anunţă cu surle şi trâmbiţe mă enervează la maxim. Ba, mai mult, le cataloghez din prima clipă în categoria de conţinut distribuit cu rea credinţă şi, dacă stau să mă mai gândesc puţin, cred că le pot categorisi şi ca fiind manipulări clare.
Studiu de caz:
O melodie de jale umple încăperea in timp ce, pe ecranul televizorului, benzi de culoare roşie sau galbenă afişează numele a două femei al căror singur merit este că şi-au pus poalele în cap, în direct, pe micul ecram. Reporterii, ciorchine, se întrec în a relata de la faţa locului sau, mă rog, din faţa unei porţi închise şi o fac fiecare cum se pricepe mai bine. Nimic nu are legătură cu drama pe care o presupune moartea unui om. Asistăm la încă un spectacol ieftin de circ, iar cuvintele care curg nu sunt decât noi afronturi aduse profesiei de jurnalist. Cum adică, de Read More
Ne plac spectacolele. Nu, nu ne-a crescut brusc şi fără să băgăm de seamă apetitul pentru cultură şi nici nu ne repezim să facem cozi la teatru atunci când aflăm că în urbe se joacă o piesă nouă, căci ce nevoie am avea de aşa ceva atâta vreme cât ghilotina cortul circului scena a fost montată în piaţa publică şi totul este gratis și la liberă vedere? Decorurile sunt fie luxuriante, fie înfricoșetoare: vile somptuoase, case conspirative, plaje virgine, cimitire. Recuzita întrece orice așteptare: cătușe, mascați, pungi cu bani, genți cu bani, saci cu bani, tablouri (căci ne aflăm în fața unui act artistic, ce naiba), afișe care sunt puse pe zid ca să pună la zid. Actorii? Mai buni sau mai slabi, Read More
Nu sunt vreo consumatoare de chestii incredibile şi senzaţionale, nu vânez ştirile bombă şi nici nu mă grăbesc să deschid linkurile ale căror cuvinte cheie sunt “n-ai să crezi”, dar cu toate acestea aseară am îngroşat rândurile vizitatorilor unor locuri de pe internet pe care eu le consider obscure şi toxice.
Povestea este simplă. Ieri, în timp ce navigam pe Facebook, mi-a apărut în fata ochilor următoarea ştire: DRAMĂ PENTRU KLAUS IOHANNIS. A fost găsit spânzurat. Martoră îmi este fotografia alăturată care confirmă spusele mele şi care mi-a amintit de mizeria titlurilor mincinoase care au ca unic scop să atragă cât mai multe vizite pe nişte site-uri cu informaţii de doi lei. A urmat o discuţie cu Lotus şi un pariu cu mine: câte astfel de exemple pot găsi în 5 minute? Și după cum o să vedeți am descoperit câteva. Luați în calcul că am folosit cele 5 minute nu numai pentru a căuta ororile ci și pentru a salva și cropui capturile de ecran. 
Read More
Soacra mea are o vorbă. Eu nu cred nici în babe, nici în popi şi nici în doctori. Că a crezut în ăia care îi vindeau oale confecţionate din oţel de O.Z.N.-uri, asta este deja o altă poveste… Dar în privinţa primei afirmaţii parcă îi dau dreptate.
Nu o să insist la capitolul popi pentru că, până la urmă, în ceea ce priveşte religia fiecare este liber să creadă în ce vrea. Deşi eu cred că ea se referea, mai degrabă, la cei care, contra unui salariu şi a altor mici atenţii, au un job în “industria” asta. Nici asupra babelor nu o să insist prea mult. Exemplele de oameni (teoretic) cu scaun la cap păcăliţi de vindecătoare şi vrăjitoare sunt nenumărate şi foarte cunoscute tuturor. Dar doctorii…