Cel mai și cel mai…

StandOutFromTheCrowdAm ajuns ieri la Vienela pe blog și am învățat o nouă expresie: “plan blogosferic”. Sau numai am crezut lucrul ăsta, căci o trimitere de-a ei spre un articol al unui alt blogger, m-a luminat. De fapt, despre planul editorial era vorba, expresie pe care, prinsă din zbor de undeva, am folosit-o și eu cândva. Nu o să detaliez ce și cum am citit despre asta, căci nu este foarte important. Mi-a atras atenția însă, în mod deosebit, un lucru. Ceea ce spune autorul despre articolele de recomandările de pe alte bloguri. Zice el, că asta este o chestie, așa, când nu ai chef de scris  și cu un copy-paste, sau mă rog, cu mai multe, ai rezolvat problema. Scriu și eu astfel de articole, dar nu mi se pare că este așa de simplu. Mai întâi trebuie să citești (mult), apoi să rezumi în câteva cuvinte ce ți-a plăcut. Ca să nu mai vorbim de faptul că ar trebui să fi și cât de cât organizat, căci se întâmplă să mai și uiți câte o lectură interesantă. În fine, să trecem peste, a fost doar o introducere și punctul de plecare pentru ce va urma.

Un singur articol citit, cel al Vienelei care își propune o rubrică permanentă de recomandări (lunea) și amintirea altora care apar pe multe bloguri (vinerea) și hop, ideea. Nu, nu am de gând să mai inaugurez și eu ceva de genul acesta, nu vă speriați. :) Dar curioasă cum mă știți și mereu cu întrebările în buzunar, aș vrea să aflu ceva.

Dacă ar fi să recomandați cuiva un singur articol de pe blogul vostru, care ar fi acela? Și de ce? Pentru că este cel mai bun sau cel mai frumos din punctul vostru de vedere? Pentru că vă reprezintă cel mai bine? Pentru că vi se pare cel mai interesant?

Știu că nu este ușor de ales. Am făcut și eu, mai înainte, acest exercițiu. Pentru că este frumos ca mai întâi să răspund eu. Am constatat că sunt multe articole de care sunt atașată, într-un fel sau altul, și în care am pus tot sufletul meu.

M-am oprit în cele din urmă la Mamă de bloggeriță. Explică poate cel mai bine existența acestui blog și prezența mea pe internet.

Îndrăzniți și voi să aduceți în prim plan, cel mai și cel mai articol al vostru?

Și pentru că am și cititori care nu au blog, pe ei îi invit să răspundă la o altă întrebare. Ce fel de articole căutați atunci când răsfoiți jurnalele noastre electronice? Amintiri și nostalgii? Experiențe personale? Scrieri cu iz literar sau mai degrabă pe cele informative? Sau… (motive pentru a citi sunt multe, iar mie nu îmi mai vine în minte, acum, niciunul)

Sursa foto.

43 thoughts on “Cel mai și cel mai…

  1. psi

    mi-ar fi imposibil să aleg de pe blogul meu, sonia. absolut imposibil. fiecare scriere are felul ei în care s-a născut, fiecare scriere are comentariile ei, dintre care unele mi-au fost şi îmi sunt extrem de dragi, semne că mesajul a ajuns unde trebuia, fiecărei scrieri i-aş aduce iar darul meu de suflet de-aş putea.
    nu mă pot alege pe mine, cum vezi. :)

  2. Este foarte greu sa alegi un singur articol, atunci cand scrii din suflet, cand pe blog ai lasat o parte din tine. Psi are dreptate… Unele articole trezesc amintiri, altele au comentarii care imbogatesc scrierea, altele iti plac fara sa poti explica de ce. Eu cred ca as alege Papadia, un articol scris acum un an, in iulie. Din nefericire, nu inteleg de ce pozele de acolo nu se vad in aceasta dimineata.

      • Mai toate pozele de pe blogul meu sunt luate de pe Pinterest. :))
        Regret doar din cauza ca erau alese cu grija, sa scoata la iveala, pe rand, fiecare etapa din scurta viata de papadie, iar la sfarsit aveam un mic tablou inramat, cu o papadie batrana incadrata de doua papadii tinere.

        • Şi iată rezultatul: moare sursa, moare şi tot ce e legat de ea. Nu ştiu cît era de corect din punct de vedere legal (mi s-a acrit de legi imbecile, by the way!), însă eu întotdeauna descărcam pozele de la sursă, le încărcam la mine şi puneam link spre sursa originală pentru creditare. Aşa nu puteam avea surprize neplăcute ca cea despre care discutăm acum. Fiindcă tendinţa actuală e clar aceea de a strînge informaţiile într-un unic loc (sau mă rog, cîteva locuri bine definite şi controlate) şi tot universul web să ofere doar link-uri sprea acele locaţii. Închipuie-ţi ce se întîmplă atunci cînd cineva scoate din priză selectiv cîte ceva, la comandă, din greşeală sau fiindcă apare ca “suspect” de diverse.
          Îmi pare rău că a trebuit să înveţi asta the hard way.

    • Deși nu credeam să mi se întâmple asta, nici eu nu-mi mai amintesc tot ce am scris. Având în vedere vechimea nu prea mare a blogului, o fi semn că îmbătrânesc? :)

  3. Draga mea,
    Mereu mă faci să mă întreb despre mine sau despre blogul meu. Poţi să mă crezi că evit s-o fac? Prea multe îndoieli ale sinelui ar putea duce la o blocare. Vezi Drugwash. Şi am o listă întreagă cu exemple de alte persoane pe care le-am urmărit de-a lungul timpului şi care au dispărut în ceaţă. Zic pas.

    • Fericiți cei săraci cu duhul… Mai puține întrebări, poate ăsta este secretul unei vieți liniștite. Cât despre scris… când nu o mai fi să fie… o să mă opresc. Internetul va exista și fără mine. :)

  4. Cuvânta

    Of, fetelor, cum ma faceti voi sa lacrimez, gandindu-ma daca voi avea si eu norocul sa imi vad fata bloggerita sau macar sa impartasesc cu ea un spatiu virtual, caci real nu prea se poate, copiii cresc si pleaca :(
    Si apoi vine si Vienela cu povestea papadiei care se sacrifica pt o clipa de fericire a unei fetite, zau, vreti sa plang pe la birou? :(
    Eu nu am niciun articol preferat, le scriu si le uit, traiesc clipa!

    • Hai nu mai lăcrima, că toate își au rostul lor în viață. Copiii cresc și pleacă, momentul este greu (îți spun din experiență), dar vine vremea când te bucuri să îi vezi independenți și pe picioarele lor. Iar fire invizibile, dacă au existat cu adevărat, nu se rup niciodată. Oricât de mare ar fi distanța.

  5. Am să răspund la întrebarea ultimă, avînd în vedere că sînt proaspăt dezblogat (fain cuvînt!): ceea ce caut e omul din spatele articolului. De fapt, ca să fiu sincer 100%, de obicei nu caut nimic, cel puţin nu conştient, ci las să mă găsească.

    Atunci cînd am timp să umblu de colo-colo (ceea ce nu prea se mai întîmplă lately), trec cu ochii peste orice, pînă mi se opreşte inima la ceva deosebit; atunci ştiu că am fost găsit de ceea ce nu căutam.

    Iar tema nu contează, fiindcă de la o zi la alta, sau chiar de la un minut la altul, dispoziţia mi se poate schimba, aşadar întîmplarea pură – sau destinul, ziceţi-i voi aşa, dacă vreţi – face să mă întîlnesc cu ceva care să-mi placă cu adevărat. Şi acel ceva e stropul de suflet picurat de autor în (sau printre) propriile-i cuvinte.

    • Te înțeleg perfect. Exact asta caut și eu. Pentru literatură am biblioteca, pentru informații pot să găsesc o mulțime de surse. Caut, și mă bucur să găsesc pe bloguri, oameni ca și mine.

  6. irealia

    Ok, I`m back with a smile. M-am gândit și răzgândit, m-am uitat la categorii, m-am oprit asupra unor povești, apoi asupra unor introspecții, apoi asupra unor nervi… Am de toate pe blog, m-am minunat și eu cum sar de la una la alta, schimb cadența și pasul și tonul. Dar, dintre toate am rămas cu sufletul la un articol real și plin de drag și dragoste. Uite-l: http://irealia.eu/conversatii/zori-de-poveste/. Dacă n-ar fi, n-aș mai povesti. Nimic.
    Te pupific! :) Mulțumesc încă o dată, mi-ai restabilit prioritățile!

    • Eu îți mulțumesc. Tu zici că ți-am restabilit prioritățile, eu îți spun că mi-ai readus farmecul unor dimineți de mult trecute, dimineți de care nu mi-am mai amintit de multă vreme. Cred că suntem chit. :)

  7. Nu-mi citesc articolele din urma decat cand apar comentarii noi care ma trimit la ele.Dar azi am avut o mare surpriza.Cineva si-a facut un blog in care sunt copiate articolele mele si mai noi si mai vechi! nu stiu cine e, nu are date de contact, nu specifica de unde sunt articolele.Ba, mai mult, a schimbat titlturile si pozele.Si eu nu stiu ce sa fac(daca sa fac ceva)E mai mult decat plagiat, e totul copiat la virgula dar nu inteleg scopul unui astfel de demers.sa ma bucur ca am ajuns demna de plagiat, precum clasicii? SAu sa ma revolt ca cineva imi fura munca?
    Deci nu trebuie sa recomand nimic, vad ca unii iau totul, la gramada!:))

    • Mmmm… nu-mi vine să cred că astfel de lucruri se întâmplă… Ba îmi vine, că tocmai am văzut blogul cu pricina. Interesant că, unele articole (de fapt click-urile pe titlurile lor) duc la tine pe blog. Hapi.ro a mai pățit ceva asemănător și într-o discuție de pe Facebook se pomenea de raportare la Google. Eu nu știu cum se face, dar dacă vrei aflu. E munca ta, normal că trebuie să te revolți.

  8. Ai vazut si tu? Deci n-am avut vedenii.:)) sunt tentata sa nu fac nimic, eventual sa scriu ceva de batut obrazul pe blogul meu si atat.Ce ma intriga e ca nu inteleg de ce ar face cineva asa ceva, nu vad nici un castig…Si stii ce ma intriga cel mai tare? ca iqdeblonda e nickname-ul meu pe conqiztador(unde n-am mai jucat de vreo 2 ani) deci nu pare doar o intamplare.

    • A fost simplu. Copy paste o bucată dintr-un text al tău și Google mi-a arătat imediat iq-ul de blondă. Și mai departe am ajuns și la articolul tău în care spui că foloseai acest nickname. :) Deci te-a citit cu atenție, înainte de a te fura. Are și o pagină de facebook.
      (https://www.facebook.com/IQdeblonda?fref=ts).
      Nu știu dacă bătutul obrazului e destul. Că cine face așa ceva, este evident că nu îl are.

  9. Mie mi se pare destul de greu, nu e doar copy/paste cand faci recomandari, de aceea nici nu reusesc sa fac articole de acest gen cat de des as vrea. Muncesc mai mult la un articol cu recomandari decat la altul obisnuit. Doar recenziile depasesc in eforturi acest tip de articolein cazul meu. Am ceva timp de cand imi tot propun sa fac unul. Nu e vorba de lipsa de inspiratie, ci de dorinta de a arata si altora ceva ce mi-a placut in mod deosebit.

  10. Un singur articol de pe blogul meu?Pfff…nu ma pot hotari si tocmai de asta am facut o categorie pe blog “Time Capsule” unde am selectat articolele care mi-au placut mie si cititorilor mei cel mai mult din fiecare an.
    Hmm…asta ma pune pe ganduri ca eu prea mentionez lumea in articole, se cheama egoism? habar nu am, dar stiu c-o fac atunci cand un anume articol imi da o idee, ma inspira sau cand continui o discutie inceputa de un alt blogger, c-asa-i frumos!

    • Sonia

      Nu se cheamă egoism. Eu cred că este vorba de stilul propriu al fiecăruia. Time capsule? Bine că m-ai tras de mânecă. Am fost pe blogul tău și acum 10 minute și nu am văzut. :) Mă voi întoarce cu siguranță acolo. :)

  11. Hmmm, mi-e greu sa aleg un singur articol de pe blogul meu, nu pentru ca ar fi toate foarte bune, ci pentru ca asa sunt eu, greu ma hotarasc asupra a ceva cand am prea multe optiuni. Ca si cum ar trebui sa-mi cumpar haine.:))) Dar probabil ar fi o recenzie. De altfel, am doua sectiuni de articole populare in functie de afisari si mai mult recenzii apar pe acolo, dar daca ma gandesc la restul articolelor care au fost in acele statistici de popularitate, nu cred ca eu as fi fost de aceeasi parere cu cei care imi citesc blogul, adica nu le-as fi considerat cele mai cele.

    • Sonia

      Mi-ar fi plăcut un link de la tine. Știu că este greu, dar poate soluția este să nu te gândești prea mult la alegerea pe care vrei să o faci. :) Cu cÂt te gândești mai mult, cu atât este mai dificil.

  12. Eu scriu de trei ani pe propriul blog, initial se numea altfel, in ianuarie 2011 am trecut pe domeniu .ro. In timp, daca ma crezi, am abordat foarte multe din subiectele pe care le regasesc azi la bloggerii mai nou aparuti in peisaj. Ce vreau sa zic e ca am enorm de multe articole de suflet, articole care ma reprezinta. Eu scriu doar despre experientele mele. Uite un articol mai vechi, din 2010, care a strans si o multime de comentarii. Pe atunci entuziasmul era mare si eu aveam pe blog oameni care reveneau cu mare drag ori de cate ori postam cate ceva. :)
    http://www.summerday.ro/2010/10/02/blogoterapie/

    Iti dai seama ca nu as putea sa-ti las 600 de link-uri. :)) L-am ales pe acesta pentru ca tema mea favorita de-a lungul timpului a fost bloggingul. Am scris enorm de mult pe seama lui.

  13. Pingback: Cel mai şi cel mai…… | calatorprintaramea

    • Spontaneitatea dă farmec lucrurilor. Deci și articolelor de pe blog. Și eu prefer subiecte cât mai diverse. Pentru că îmi place să vă un om în cât mai multe ipostaze.

    • Frumos articolul tău și frumoasă iubirea pe care o simți pentru orașul în care trăiești. Dacă toți am simți așa, cu siguranță lumea în care trăim ar fi mai bună.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>