Comentarii la: Cuvinte uitate

De către: roxana

roxana — Fri, 03 Apr 2015 21:22:40 +0000

Și eu am cuvinte ca mi se plimbă prin minte și pe care le repet spre neuitare. Culmea este că nu le-am învățat copilă fiind ci mai târziu, în peregrinările mele prin țară. La Câmpeni, la prietena mea am mâncat ”picioci”. Adică, cartofi. La soacră-mea am văzut cum se ține carnea în untură la ”garniță”. Iarna , de Crăciun făceam ”colindețe” să împărțim la copii ce veneau cu colinda. Cozonacii se frământau în „căpisterie”, o covată de lemn. Copiilor le făcea ”colărez” și ”cococele”, un fel de gogoși turtite, din aluat de pâine, dulce, prăjite în ulei și de Paști făceam ”scutecele lui Hristos”. Curtea de ”târnuia”, adică se mătura și porumbul se cărau cu ”târna”. Și cred că am uitat multe alte cuvintele dar mă voi strădui să mi le amintesc

De către: Sonia

Sonia — Fri, 03 Apr 2015 19:58:21 +0000

Şi mie mi-e teribil de dor. Şi tare mi-ar plăcea să citesc şi despre cuvintele uitate ale copilăriei tale!

De către: Sonia

Sonia — Fri, 03 Apr 2015 19:57:29 +0000

De către: Sonia

Sonia — Fri, 03 Apr 2015 19:57:17 +0000

Cu am uitat de garniță? Tocmai de ea, posesoarea celor mai mari minuni!
Doboş nu fac. De la Crăciun a monopolizat soacra mea manufacturarea lui. Şi nici nu am anticipat încă nimic. Să termin mai întâi curăţenia.

De către: Sonia

Sonia — Fri, 03 Apr 2015 19:55:31 +0000

Tu erai de mică o doamnă! Ca să nu mai vorbim că deja aveai chemare către cuvintele frumoase!

De către: Corina

Corina — Fri, 03 Apr 2015 17:45:03 +0000

Da… Ciocan sau gâl-gâl :)))))), duic sau luic :))))) Eu asa le spuneam. Eram mai mica

De către: Poteci de dor

Poteci de dor — Fri, 03 Apr 2015 15:27:12 +0000

Mi-ai dat temă de casă, multe cuvinte noi pentru mine aici. Dar chiar aş vrea să îmi amintesc de cele ale copilăriei mele. Că tare dor mi-e de satul în care fugeam în vacanţe…

De către: TATIANA

TATIANA — Fri, 03 Apr 2015 14:45:09 +0000

Da, sigur, pentru mine caltuneii raman tot caltunei si nici nu se lua bine zapada ca eu si eram prin spatele gradinilor, sub coasta dealului si le luam pulsul in fiecari zi, de cand iesea prima frunza si pana bobocii deveneau flori si se adunau macar vreo 20, altfel nu aveam ce cauta acasa….Cat despre ciocan……lumea s-a imputinat la tara si s-a cam salbaticit, in sensul ca nu mai stau la butoi sa descante cum faceau bunicii si parintii nostri…..ciocanul ala sau toi sau cin’zeaca sau spanzuratul, era mai mare mult pe dinafara si incapeau doar cativa ml de tuica dar farmecul era descantatul la butoi…..Duicul il mai numeam si dulap si nu avea oricine asa ceva in curte drept pentru care se facea rand…..Cat despre tron……orice casa avea macar unul cu malai, altele cu graunte pentru pasari si altul cu garnitele cu carnati si sloi si oase afumate……dar nu stiu daca acum mai face cineva ce faceau bunicii si parintii nostri……Nu stiu cum faceau ca porcul sacrificat de Craciun asigura delicii pentru intregul an .Si nimic nu era mai bun in toiul verii, cand mergeam cu zilele la adunat de prune decat o ciorbita de oase afumate si carnatii cu muschiul de la garnita….. Revenind , spor la treaba si vezi cu dobosul cum faci, poate ne imparti si noua, virtual macar…….Eu am anticipat prajitura mea cu nuca multa si creme de mai multe feluri, acum o sar dar poate fac o amandina si niste ecleruri….poate si o semiluna dar nu cozonac, inca nu mi-a trecut supararea pentru rateul din iarna.

De către: Alma Nahe

Alma Nahe — Fri, 03 Apr 2015 12:21:58 +0000

Perjă, adică prună. Striga bunică-mea la mine, că nu mă mai dezlipeam de prun: Nu mai mânca, fă, perje, c-ai să te cufurești! Și eu îi ziceam: Nu-i frumos, bica, să zici ” cufurești”! :))

De către: Sonia

Sonia — Fri, 03 Apr 2015 07:12:03 +0000

La mine uitarea are legătură cu faptul că am plecat de foarte mulţi ani din zona în care se foloseau aceste cuvinte. Poate se mai folosesc şi astăzi. Tatiana, Corina, voi ce ziceţi?
Altfel, am împrumutat cuvinte noi din locul în care locuiesc acum: ocoş, ocol, târnaţ, svetăr, laibăr… şi lista e lungă. Cât despre romgleză, până la un punct nu mă deranjează.