Comentarii la: Cât

De către: Ana

Ana — Fri, 23 May 2014 07:43:03 +0000

Tocmai asta precizam : ca este utopie sa spui ca esti pe linia de mijloc…nu cred ca se poate si tocmai de aceea un lucru este in detrimentul altuia.

De către: Sonia

Sonia — Thu, 22 May 2014 18:02:33 +0000

Cred că timpul este cel mai ușor de sacrificat pentru că este un dat la îndemâna oricui. Banii îi ai sau nu… Cât despre liste… nu am făcut niciodată una. Cred că s-au scris singure.

De către: Sonia

Sonia — Thu, 22 May 2014 18:01:13 +0000

Cred că acesta este cel mai grav sacrificiu, al oamenilor din jurul nostru. Uneori însă mă gândesc că este mai important să le oferi timp de calitate, decât perioade lungi și lipsite de orice fel de substanță.

De către: Sonia

Sonia — Thu, 22 May 2014 17:59:55 +0000

Tu vorbești despre echilibru, starea aia pe care o caută fiecare dintre noi. Și este atât de fragilă și de subțire linia pe care mergem uneori…

De către: Sonia

Sonia — Thu, 22 May 2014 17:58:49 +0000

Mugur, adaugi și mai multe întrebări la care nu am răspuns. Încă mă amăgesc cu ideea că uneori nu simt aceste sacrificii. Și mă întreb ce s-ar întâmpla dacă nu le-aș face. Oare amarul nu ar fi și mai amar?

De către: Sonia

Sonia — Thu, 22 May 2014 17:56:19 +0000

La lămţime, dară! Și încă ce lămţime! :))

De către: vavaly

vavaly — Thu, 22 May 2014 13:52:05 +0000

noi, eu si sotul, am facut o lista cu ce avem de sacrificat si ce suntem dispusi sa sacrificam pentru a merge inainte. pentru ca am inaintat doar foarte putin trag concluzia ca nu prea am fost dispusi sa sacrificam.
imi place ca ai pus in capul listei timpul si nu banii.
cat despre oameni, eu nu cred ca sacrificam prieteniile, doar cernem amicitiile atunci cand urmarim un drum. prietenii ne raman alaturi orice ar fi. eventual pornesc alaturi de noi pe acelasi drum, de ce nu .

De către: psi

psi — Thu, 22 May 2014 08:56:01 +0000

m-am abţinut şi eu, să ştii. dar în realitate mi-a venit să râd. mi te şi imaginam.
când era mic, nepotul meu spunea cu mare aplomb: “lămţime” în loc de înălţime iar noi, cai zăbăuci, am preluat repede cuvântul care şi astăzi are o groază de sensuri pentru noi. ai fost, aşadar la lămţime?

De către: Soglu Ioana

Soglu Ioana — Thu, 22 May 2014 07:38:07 +0000

Cel mai vinovată mă simt pentru că-mi sacrific prietenii, că nu le răspund pe măsura dăruirii lor de sine către mine. Îmi sacrific și confortul personal, dar asta pentru că așa am ales și nu mai pot schimba nimic, alternativa fiind încă mai greu de suportat. Sacrificiile pe care le fac sunt însă prea puține față de ceea ce (ar trebui să) pot face. Încă sunt egoistă.

De către: Ana

Ana — Thu, 22 May 2014 06:44:18 +0000

Cred ca ar trebui sacrificat cate putin din fecare , insa asta este o utopie…Grav este ca lucrul cel mai sacrificat , de obicei , este familia.Care nu intelege lipsa de atentie …si apoi timpul…Din pacate , gandesc eu , un lucru bine facut nu se poate face fara sacrificii.